Crăciunul este una dintre cele mai iubite sărbători din România, marcând nu doar nașterea Domnului, ci și un prilej de a celebra tradiții străvechi, care s-au transmis din generație în generație. De la colindatul copiilor și până la prepararea bucatelor tradiționale, obiceiurile românești de Crăciun sunt o adevărată comoară culturală.
1. Colindatul
Colindatul este una dintre cele mai vechi și frumoase tradiții românești de Crăciun. Copiii, tinerii sau chiar grupurile de adulți merg din casă în casă pentru a vesti nașterea Mântuitorului prin colinde, cântece tradiționale pline de simboluri religioase și folclorice.
Cum se desfășoară colindatul?
- În Ajunul Crăciunului, colindătorii pornesc pe la casele vecinilor, adesea purtând clopoței, trăistuțe pentru daruri și uneori măști tradiționale.
- Colindele sunt însoțite de urări de sănătate, belșug și prosperitate pentru anul care vine.
- Gazdele răsplătesc colindătorii cu nuci, mere, cozonaci, prăjituri sau bani.
Cele mai cunoscute colinde sunt „O, ce veste minunată”, „Steaua sus răsare” și „Domn, Domn să-nălțăm”.
2. Tăierea porcului
Un alt obicei reprezentativ pentru Crăciun în România este tăierea porcului, care are loc de obicei pe 20 decembrie, de Ignat, dar mulți români taie porcul chiar în Ajunul Crăciunului. Acest ritual este considerat o pregătire esențială pentru masa festivă de Crăciun și este însoțit de diverse superstiții.
Cum decurge tradiția?
- După sacrificarea porcului, se pregătesc preparate tradiționale precum cârnații, toba, caltaboșul și jumările.
- Un moment important este „pomenirea porcului”, când întreaga familie se adună pentru a gusta din primul preparat – pomana porcului, o mâncare făcută din carne proaspăt prăjită.
3. Masa de Crăciun
Masa de Crăciun este un moment special în fiecare familie românească, fiind pregătită cu multă dragoste și migală. Bucatele tradiționale variază de la o regiune la alta, dar câteva preparate sunt nelipsite:
- Cozonacii pufoși, umpluți cu nucă, mac sau rahat.
- Sarmalele, servite alături de mămăligă și smântână.
- Piftia, o delicatesă din carne în aspic.
- Ciorba de afumătură sau ciorba de burtă.
- Vinul fiert și țuica fiartă completează masa festivă.
4. Împodobirea bradului
Deși această tradiție are origini mai recente, împodobirea bradului a devenit un simbol central al Crăciunului în România.
- Bradul este decorat cu globuri, beteală, luminițe și figurine tradiționale.
- În unele regiuni, bradul este împodobit chiar și cu nuci poleite, mere roșii și figurine din aluat sau zahăr.
- După împodobire, copiii așteaptă cu nerăbdare sosirea lui Moș Crăciun, care le lasă darurile sub brad.
5. Jocurile cu măști și Plugusorul
În unele regiuni, mai ales în Moldova și Bucovina, jocurile cu măști și tradiția Plugusorului sunt elemente esențiale ale sărbătorilor de iarnă.
- Jocurile cu măști includ personaje precum capra, ursul sau căluțul și sunt acompaniate de muzică populară și dansuri.
- Plugusorul, recitat pe 31 decembrie, este o urare de belșug și prosperitate pentru noul an.
6. „Steaua” și Viflaimul
Un obicei deosebit legat de Crăciun este umblatul cu „Steaua”, care reprezintă povestea nașterii lui Isus. Copiii sau tinerii merg cu o stea decorată, cântând colinde speciale, precum „Steaua sus răsare”.
În unele zone, tradiția este completată de Viflaim, o reprezentație teatrală care dramatizează scena nașterii Domnului.
7. Superstițiile și obiceiurile locale
Românii sunt renumiți pentru superstițiile lor, iar Crăciunul nu face excepție.
- În Ajun, se spune că trebuie să ai bani în buzunar pentru a atrage prosperitatea în anul ce vine.
- Gospodinele pregătesc pâine sau colaci pentru a atrage belșugul.
- În unele sate, oamenii aprind lumânări pentru cei plecați, ca să le lumineze calea în lumea de dincolo.
