Ca niciodată, ediția din acest an a turneului de Mare Slam de la Roland Garros a adunat multiple reprize de huiduieli, cele mai multe fiind adresate sportivelor din Ucraina. „Balul” a fost deschis de Marta Kostiuk după meciul pierdut în fața Arynei Sabalenka, scor 6-3, 6-2. Aceasta a fost admonestată de spectatorii din tribune pentru faptul că, la finalul partidei, a trecut pe lângă sportiva din Belarus ca și cum aceasta nu ar fi existat.
Următoarea a fost Elina Svitolina care, după ce a câștigat meciul cu rusoaica Alina Blinkova, scor 6-2, 2-6. 7-5, doar s-a făcut că dă mâna cu competitoarea sa.
Rusoaica Daria Kasatkina a beneficiat de același tratament după ce a pierdut meciul cu Svitolina, scor 6-4, 7-6, pentru că a salutat-o pe ucraineancă doar cu degetul mare ridicat – „thumbs up” -, știind că aceasta din urmă nu dă mâna cu sportivele din Federația Rusă, încercând, astfel, să evite un moment penibil. În fine, după ce a câștigat cu 6-4, 6-4, Sabalenka a fost lăsată cu mâna întinsă de aceeași Svitolina care, desigur, nu a fost iertată de spectatori.
Toate aceste gesturi reprezintă una dintre consecințele extinderii măsurilor punitive care vizează regimul de la Kremlin la domenii care nu au nicio legătură cu politica și războiul.
Acum, trebuie spus și repetat că invadarea Ucrainei de către Federația Rusă este un act reprobabil și condamnabil, pentru care toți cei responsabili, de la Putin până la Prigojin, trebuie să plătească în ani de pușcărie. Toate sancțiunile politice și economice aplicate de Uniunea Europeană sunt corecte și trebuie menținute. Susținerea militară de către NATO este absolut firească și necesară pentru ca Federația Rusă să piardă războiul.
Restul acțiunilor represive, care vizează cultura, arta, sportul, intră în categoria aberațiilor care nu deosebesc restul lumii civilizate de Putin și politicile lui.
De la începutul războiului, sportivii ruși fie nu au fost primiți în cadrul competițiilor internaționale, fie au fost nevoiți să participe fără afișarea/arborarea drapelului național. Un regim similar îl au și cei din Belarus, stat care susține invazia. Însă, dacă privim cu mai multă atenție asupra liderilor lumii care s-au delimitat categoric și au denunțat orice fel de legătură cu Federația Rusă, vom putea vedea că lista statelor cu sportivii care fie ar trebui interziși, fie ar trebui să participe fără drapel ar trebui să fie mult mai largă. De pildă, China și Turcia, ai căror lideri bat cuba cu Vladimir Putin. La o privire și mai atentă, nici liderii Germaniei, Austriei sau Ungariei nu sunt foarte departe, însă Jinping și Erdogan sunt cei mai importanți „făcători de pace” prieteni cu Putin.
Or, nimeni nu a îndrăznit să pună în discuție China sau Turcia pentru că, nu-i așa, sunt niște pietre prea tari iar dubla măsură este valabilă atât în dictatură, cât și în democrație.
Dacă vrem ca omenirea, per ansamblu, să iasă victorioasă din conflictul ruso-ucrainean, atunci ea trebuie să își păstreze nealterate valorile care o diferențiază fundamental de Federația Rusă; altfel, putem spune de pe acum, că Vladimir Putin poate că nu va fi câștigat războiul tradițional, de pe front, însă pe cel ideologic, al cenzurării, stigmatizării și învrăjbirii în numele fals al lui, și l-a adjudecat.
Evident, un sportiv din Ucraina experimentează o mulțime de stări atunci când are în față un competitor din Federația Rusă, Belarus sau din alt stat susținător fățiș al invaziei. Evident, inclusiv un diplomat oarecare trece prin stări similare la întâlnirea cu un omolog rus. Dar așa cum Statele Unite ale Americii sunt mult mai mult decât caricatura de Joe Biden, la fel și Federația Rusă este mai mult decât criminalul de Vladimir Putin. Victoria Ucrainei și a celor solidari cu ea nu se va obține doar cu sancțiunile și cu arma, ci și cu atitudinea.
În orice caz, mesajul spectatorilor de la Roland Garros a fost limpede: ajunge războiul de pe front, nu este nevoie și de unul pe terenul de sport. Tenisul trebuie să rămână sportul alb, sportul păcii; sau, cine știe, toți sunt niște putiniști care trebuie puși pe lista neagră, laolaltă cu toți cei care îndrăznesc să gândească sau să se manifeste ireverențios la adresa „slavei”.
